La margine de timp, revarsare de gand...si
urca in mine un soi de mirare spunand
ca tot ce ma-ndeamna sa cred , sa mai sper
sa nu se arate, sa ramana mister.
Clipele, ploaia, si nori se vor uni
in raze de soare, in puf de papadii,
iar zborul prin ploaie in luna lui Marte
se va opri in palma-ti, si-apoi intr-o carte
cu file nescrise ce-asteapta tacuta
de sufletul tau sa fie-asternuta.
Cuvintele toate din ferestre-adunate
se rasfrang in iubire, din iubire
si din dor de Martie...
poate.
