Doi stapani aveau in grija
fiecare-n plata lor
o musca si-un kil de lapte
recunosc, un pic cam chior.
Musca trebuia dreasata
cum sa zboare, cum sa faca
sa nu saza-n vazul tuturor,
laptele era saracul
bun la gust, dar ce sa-i faci
uitat pe prispa in ulcior.
Intr-o zi cu ploaie calda
la o vreme oarecare,
sa-mbata nebuna musca
si spuse la fiecare
ca nu mai suporta stresul,
ca s-a saturat de viata
nevrand sa fie precum altii,
s-aiba si ea o speranta.
Colindand pe ici, pe colo,
musca cea cu bun lipic
nimeri in bietul lapte
chiar de vasul era mic.
Nu vroia decat de pofta
ca doar, foame nu-i era
insa pofta-i facu plinul
neputand a mai zbura.
Ajutor, sariti, sariti
striga musca disperata
dar cine sa o auda...
si-uite-asa o facu lata.
Isi gasi biata sfarsitul
intr-un chil de lapte chior
stand intins-acum pe spate, ce-i drept,
fiindu-i mult mai usor.
Morala:
incearca sa-ti limitezi
poftele, in viata dor
de nu vrei ca sa sfarsesti
intr-un kil de lapte chior.
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
ASA E!
Cred ca este un gen care ti se potriveste de minune. Ai umor (rarisim lucru!)
