Ma las usor acoperita
de petala clipei
ce se strecoara in timp
dupa timp,
ma las inca ademenita
de izvorul sperantei
ce susura din fiinta
catre fiinta.
imi cuprind sufletul in palme,
il sarut, il plang
si il arat catre cer,
sterg lacrima firului ierbii
cu un suras soptit,
ingenunchez pe pragul inimii mele
si ma rog
sa traiesc.
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
ingenunchez pe pragul inimii mele
si ma rog
sa traiesc.
Frumos si delicat asemeni dezmierdarii unei petale!
