Suntem acel ceva ce doar
visele pot intelege,
suntem lacrimi raspandite
pe firul ierbii crude
in diminetile nesfarsite
daruite de timp
veacurilor.
Suntem rasaritul
ce coboara pe cerul sufletului,
suntem picatura
ce stinge arsita dorului
in miez de fiinta
trezit la nemurire.
Si suntem priviri
ce ascund fericirea
sadita in noi,
suntem aripi ce ocrotesc
iubirea la poale de Cer,
si suntem...doi.
