Avem o ţarã-ntreagã ca izvor
de pâine şi de lacrimi sfãrâmate,
avem pãmântul sfânt şi-un tainic dor
ce nicãieri în lume nu se-mparte.
Fiinţa noastrã se naşte dintr-un neam
ce n-are tihnã azi sub sfântul soare,
ne cheamã vocea bunilor ce au luptat
sã ţinem veşnic strajã vechilor hotare.
Aici este pãmântul din care ne-am nãscut
aici sunt bucuria şi veşnicia puse la icoanã,
şi tot aici vor dãinui ce-avem mai scump,
troiţele albastre cu-ai sãi copii la stranã.
