Autor:	varganici costică ( varganici costică ) - [ POEZIE ]
Titlu:	Nostalgie....

Mã îndeamn-un plâns de stele, când în gândurile mele anii îşi tot sporesc turma, sã-mi privesc nostalgic urma…..! Ochii minţii se tot duc pe o bancã sub un nuc, într-o zare tulburatã, lângã un bãiat şi-o fatã. Şi-mi culeg gene de sare, într-o fostã înserare, un copil si o copilã spãimântând o neidilã. Ea din ne-nţeles pãcat şi-l zidea visând bãrbat…. şi altar dorea sã-i fie….. si tot ea...o jertfã vie. Dar altar fãrã-mplinire în zãdar se vrea zidire, într-un vis durut de noapte numãrând nespuse şoapte. Ea virginã si el prost, cum sã-i dea iubirii rost, neştiind cã în durere stã rubinul de plãcere?! Cipele zvâcneau sub tâmple aşteptând sã se întâmple, sub o zare înstelatã, împlinirea fermecatã. Ei nu ştiu inc-acest joc şi se pierd în nenoroc. Spaima-ngurgiteza clipa visului frângând aripa. Iar la rãsãrit de soare crugul vremii la fel doare o iubire ne-mplinitã de o fricã nerostitã! ……………………… Abul peste timp îmi ninge şi-n retinã îmi prelinge un copil şi o copilã , proşti de sã le plângi de milã!

Nr

Comentarii

Comentatori

[ Comentează! ]

[ Texte ]

[ Autori ]

[ HOME ]