|
|
Anunţ:
Antologie literară colectivă
| |
| [
POEZIE ] |
Nicolae Cristian |
Tu m-ai privit cu zambet |
| |
Am inceput prin a ma intoarce
in mine
si am gasit acolo, izolat,
vegetand in profunda staza,
un fragment al tau,
pe care l-ai lasat
cand ora a trecut intaia oara.
Medici mi-au spus
ca e congenital,
ca e prea bine integrat
in functiile mele vitale
pentru a fi extirpat.
Vracii m-au sfatuit
cum ca ar fi o farama de suflet,
un shrapnel de spirit,
ramas din nasterea mea
din noi.
Am colindat lumi
arse de talpile tale,
intreband din usa-n-fereastra
locatari imbatati de moarte
daca te-ai nascut.
Si farama crestea pulsand,
ca o rana in care balteste sangele,
formandu-se in cheag,
lucind metalic,
iar urmele talpilor tale
topaiau din ce in ce mai domoale,
tot mai reci
tot mai difuze.
La un moment dat
ai incetinit cat sa te pot vedea,
dar erai stravezie si rece,
erai o stafie.
Farama din mine vibra nevroric,
isi flutura mainile in toracele meu,
picioarele ii calcau in talpile mele,
si-am alergat spre tine,
te-am prins, te-am strans
in brate,
iar tu m-ai privit cu zambet
si-ai disparut.
â€"â€"â€"â€"â€"â€"â€"â€"â€"â€"â€"â€"
A urmat nasterea ta
din noi. |
| |
| Data
înregistrãrii textului:
09.06.2011 |
| Numãr
accesãri / comentarii:
1188 /
0 |
| |
|
«Cenaclul
Literar Online» |
«Noduri
şi Semne» |
|
|
|
|
|
