nu ştiu sã înot sub apã
în lipsa experienţei
spre malul opus cu vârtejuri
mã îndrept
într-un craul rapid
cu propriile lacrimi mã înec
înotând paralel cu trecutul
ce aparţine
nu doar lui
ci şi mie
iubirea rãmâne
sursa permanentã a marelui supliciu
spectacolul propriei vieţi
rãzbunarea
cu ultima gurã
de licoare ce-o înghite
ca un motor în doi timpi
funcţioneazã
