Mãgarul e mãgar din fire.
Fãpturã omeneascã doar din nesimţire.
Prostia se înfige, da din coate,
Afarã pe deştept îl scoate.
Şi din copite trage loviturã
Ca mãgarul n-are o aşa mãsurã.
El duce cotiga mut şi resemnat,
Doar la glas afon
Muzele-a speriat.
Noi cântãm frumos şi minţim sublim,
Arta mãgãriei de mici îndrãgim.
Suntem mari mãgari la comportament
Cãci nu la cotiga fac antrenament
Toţi needucaţii, spaima â€"n societate,
Dar ar merita sã tragã în spate
Cãruţa-ncãrcatã, lângã ei mãgarul
Sã-i înveţe el care-i este darul.
N-ar dansul minte chiar promiţãtoare
Dar ştie ce-nseamnã ca sã ai rãbdare.
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
ce frumos ar fi sa se recunoasca cine se stie...Din pacate, magaria continua sa prospere printre noi de parca ar fi aluat cu drojdie pus la dospit.
