Un cioban,
Sau mai bine zis patron de oi,
Cã sunt vremuri noi
Şi mioarele în cauzã erau sute,
Cum vã spuneam, dânsul aude
Cã a început sã disparã
Din brânzã, din caş,
Din alte derivate
Produse de al ovinelor lapte.
Şi ca sã fie mai de oaie
Era vorba de butoaie!
S-a trecut la anchetã durã,
Zvonuri circulau din gurã-n gurã
Cã şi harnicii dulãi
Erau nişte mizerabile potãi.
Cãrãuşii de pe munte
Fãrã prea multe cuvinte
Au declarat la primãrie
Cã totul este o mare mãgãrie!
Au aruncat din spinare
Fiecare,
Sacii grei cu merinde
O luarã la goanã de nici ãla cu coarne
Nu vãd ai mai prinde.
Drept care,
Dupã minuţioasã investigare
Pe cine picã vina?
Mai întreabã cineva?
Pe mioare!
Scenariul era odios,
Deci din start dubios.
Oile fãcuserã pact
Când au trecut la atac
Cu o grupare de infractori,
Doi lupi chiori,
Cã doar ãştia mai rãmãseserã-n pãdure
Şi cum n-aveau ce sã fure
Înrãita bandã
Cu brânzeturi fãcea contrabandã!
Acum întrebãm miraţi şi noi
Care dintre oi,
Cã doar nu toate
Erau cãpiate!
Ciobanul fu de altã pãrere
Şi en gros le mânã la tãiere.
Zice-se cã se fãcu dreptate
Cu atâtea capete scurtate,
Dar mã îndoiesc.
Am uitat sã povestesc
Cã domnu baci
Iubea-n draci
O tânãrã vulpe, versatã, nurlie,
Doar dansa ştie
Cu ce talent
Toca procent dupã procent
Din oiereasca agonisealã,
Pânã îl aduse la smintealã
Pe ciobanul ce într-o o zi rãmase,
Scãpate nu ştiu unde,
Cu douã capre surde!
De, o fi iubirea oarbã,
Da mai întreabã şi-o babã!
Cã vulpoaicele a zis şi domn pãrinte
Lasã omul fãrã bani şi fãrã minte!
