-â€ţ Ascultã, Doamne, ruga mea!...
Întoarce-Å¢i faţa cãtre mine!...
Şi spalã-mã cu mila Ta
În picãturi de ploaie fine!â€â€¦
Priveşte-n jos Mãritul Domn…
Aude glasul umilit…
Şi se întreabã cum un om
Acum, e mielul rãtãcit?...
Adunã apoi în jurul sãu
Toţi îngerii...O ceatã-ntreagã!...
Vrea sã întrebe Dumnezeu!...
Pentru cã vrea sã înţeleagã,
Cum de se poate întâmpla
Ca omul, strop din Trupul Sfânt,
Sã caute la mila Sa
Aşa târziu?...Şi-a zis cuvânt:
-â€ţ Cine-i acela, înger, care
Are în grijã bietul om?...
Unde-a greşit?...Nu ştie, oare,
Care-i Cuvântul meu de Domn?â€â€¦
-â€ţ Eu sunt, Mãrite!â€â€¦Glas scãzut
De înger, vine dintr-o parte…
â€ţ Eu am greşit!...Sau n-am ştiut
Sã apãr omul de pãcate!â€â€¦
-â€ţ Sã vii în faţã!...Care eşti?â€
Mai zise Domnu-n glas boltit…
Iar dintre fraţii îngereşti
Ieşi un înger obosit…
Era şi trist…Şi alergat…
De parcã nu era preasfânt!...
S-a închinat cãtre-Împãrat
Şi-a glãsuit: -â€ţEu, pe pãmânt,
M-am dus mereu!...La omul meu!...
Ca sã-l pãzesc!...Şi sã-l îndrum!...
Vroiam sã-l ocrotesc de rãu!...
Sã-i fiu alãturea pe drum!...
A fost o vreme (cât a fost!)
Şi om cuminte…Şi curat!...
Cu gânduri bune!...Şi cu rost!...
Aşa, precum l-ai învãţat!...
Iar eu, ca înger pãzitor,
Eram voios şi împlinit,
Cãci munca mea era cu spor!...
Iar omul era fericit!...
Apoi, deodatã, un ştiu cum,
Cã omul meu dãdea-n nevoi!...
Eu îi spuneam de drumul bun,
Dar el, mereu trãgea-napoi!...
L-am pãsuit cu iertãciuni,
L-am mai certat câte un pic,
Dar el uita de rugãciuni
Şi, parcã, nu fãcea nimic!...
Acuma stau în faţa Ta,
Mãrite Doamne, Prea Ceresc!...
Sunt întristat…Cãci eu aş vrea!...
Dar nu ştiu cum sã izbândesc!â€â€¦
A stat puţin şi-a cumpãnit
Mãritul Tatã-n Jilţul Sfânt…
Apoi cu glasul a rostit:
-â€ţ Te duci, din nou, jos, pe pãmânt!...
Eu vãd cã tu te-ai strãduit!...
Şi ştiu cã poţi sã faci mai mult!...
Îţi dau putere înzecit!...
Porneşte iar, ca în trecut!...
Aratã-i câmpul înflorit!...
Du-i apã dulce de izvor
În Rãsãritul Preasfinţit!...
Şi fluturi diafani în zbor!...
Lasã-l, în zâmbet de copil,
Sã-şi scalde sufletul pierdut!...
Pune-i în floarea de april
Un muguraş, de început…
Îi dau rãgaz sã mai trãiascã,
Sã-şi spele zgura ruginie…
Şi voi, din ceata îngereascã,
Cântaţi-i imn de bucurie!...
Mai fac o datã încercare!...
Cãci îl cunosc!...Şi îl iubesc!...
Cum îl iubesc pe fiecare
Copil din neamul omenesc!...
Doar, din Sãmânţa Mea cea Sfântã
La toţi împart!...De semãnat!...
Dar, traista singur sã şi-o umple,
Cu ce-a trudit!...Şi-a adunat!â€...
S-a-ntors smerit micuţul înger,
Le-a mulţumit fraţilor sãi,
C-or sã-l ajute în cântare,
Când paşii lui vor fi mai grei…
Apoi, s-a închinat la Domnul ,
Preasfântul Mare, Preaceresc…
Şi a plecat sã-şi cate omul,
Acolo-n neamul omenesc…
Nu ştiu ce-a fost!...Şi cât de greu!...
Cãci nu le-am fost mereu tovarãşâ€¦
Atâta doar, cã Dumnezeu
Aude glasu-acela, iarãşi:
-â€ţ Mãrite Doamne, mã închin!...
Şi-ţi mulţumesc de ajutor!...
M-ai ocrotit!...Şi-acum, senin,
Îmi port desaga mai uşor!...
Iar îngeraşul ce mi-ai dat
Mi-a fost aproape!...Ceas de ceas,
M-a însoţit!...M-a ajutat!...
O clipã singur n-am rãmas!...
Acum, cu sufletul senin,
Cu faţa cãtre Rãsãrit,
Fac Crucea Sfântã!...Şi mã-nchin
Cãtre Altarul Tãu Sfinţit!â€...
S-a bucurat Tatãl Ceresc
S-audã glasu-acela, iar!...
Şi iarãşi neamul îngeresc
L-a adunat lângã Altar:
-â€ţ Tu, înger mic şi chinuit,
Aveam o vorbã!...Ei!...Cum vii?â€...
Rãspunse acesta mulţumit:
-â€ţ Mãrite Tatã, precum ştii,
M-am dus la om…Şi amândoi,
Am înţeles c-avea osândã
De sãrãcie!...Şi-n nevoi
Uitase Calea Ta cea Sfântã!...
Din aripi, fruntea alinând,
I-am scos din minte grija rea…
Şi-am pus în loc un singur gând:
Cã Tu veghezi asupra sa!...
L-am vindecat cât am putut!...
Aşa precum m-ai învãţat!...
Şi ştiu cã ruga ce-o aud,
Pânã la Tine s-a-nãlţat!...
In cor de glasuri îngereşti
Îşi poartã paşii zi de zi
Şi-i împãcat!...C-ai sã-l primeşti
La Tine !...Când va poposi!â€â€¦
Lucia Pãtraşcu Brãila
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
Imi doresc din suflet sa te vad mergand tu cu ingerul tau la judecata Domnului. Oare ii poti justifica si motiva faptul ca ai trait pentru a fura si pentru a minti?
2.
..."nu ştii câte nu sunt aşa cum ar trebui"
Sunt conştientã de faptul cã ştiu prea puţine...Acum patru ani, când am început sã scriu şi sã public, gândul meu pleca spre cititori, nu pentru a le arãta ce ştiu, ci pentru a afla ceea ce nu ştiu. Încã...
Dacã acceptãm ideea cã lângã cei doi umeri ai noştri se aflã permanent Ingerul de Luminã şi Îngerul de întuneric, fiecare cu gândul sãu, de ce n-am accepta şi ideea unei ierarhii. Doamne ajutã sã ne împãcãm cu noi şi sã ne întoarcem cât mai mulţi cu sufletul cãtre Dumnezeu.
Eu vorbeam despre Îngerul Ajutãtor, fãrã de care noi am fi, UNEORI, nişte rãtãciţi şi nu ne-am putea arãta cum se cuvine în faţa Îngerului Judecãtor, care ne va înfãţişa înaintea Domnului, Dumnezeul nostru, decãt dupã ce meritãm.Doamne ajutã!