În ultimul timp am luat obiceiul de a scrie câte ceva despre cãrţile pe care le citesc. Este vorba despre cãrţi noi ale unor autori pe care îi cunosc personal; sau nu. Fie cã am fost prezentã la lansare, fie cã am cumpãrat cartea atunci când am gãsit-o în librãrii, fie cã am primit volumul în dar direct de la autor, oricare ar fi fost modalitatea prin care am intrat în posesia ei, mã bucurã faptul cã pot sã o citesc. Apoi am îndrãzneala de a o prezenta şi celorlalţi, fãrã a avea pretenţia de a face o criticã literarã. Poate cã, prezentând-o simplist, cu limbajul obişnuit, le voi trezi şi altora curiozitatea de a citi cartea respectivã.
Domnul PÄ‚UN CONDRUÅ¢ autorul cãrţii ÎN SEMN DE PROTEST, Editura Proilavia, Brãila, 2012, este scriitorul care ne-a delectat mereu cu epigramele sale de o mare fineţe. Apoi ne-a poftit “ Şapte ani pe mare†sã facem cunoştinţã cu proza sa. Cu aceastã nouã carte ne incitã sã ne alãturãm protestului sãu, un protest prin care autorul deschide o uşã spre lumea tranziţiei, pe care o trãim fiecare în felul sãu.
Despre cartea ÎN SEMN DE PROTEST, scriitorul Gheorghe Lupaşcu face o caracterizare precisã, arãtând cã în aceastã satirã amarã, autorul apeleazã la o portretisticã socialã individualizatã prin limbaj şi situaţii. Pentru cã intrând alãturi de autor în întâmplãrile patronate de tranziţia pãguboasã, le înţelegem cu toţii, deşi nu le trãim în acelaşi fel. Fiecare îşi duce viaţa cotidianã în mod diferit.
Volumul este alcãtuit din bucãţi scurte, schiţe care pornesc din experienţa autorului, legate de întâmplãrile cotidiane. Cartea începe cu povestirea â€ţNelu şi Neluţaâ€; din ea facem cunoştinţã cu relaţia care se înfiripã între cei doi oameni, care au deja o anumitã vârstã. De aceea, autorul sugereazã cã aceastã legãturã ar putea fi uşor interesatã. El, un bãrbat hotãrât, care doreşte sã scape din ghearele nemiloase ale singurãtãţii, sã-şi întovãrãşeascã viaţa cu o persoanã sincerã, care sã-i împãrtãşeascã iubirea la care este dispus întotdeauna cu sinceritate, cu totalã dãruire, ca un bun creştin. Ea, o leoaicã plecatã la vânãtoare, decisã sã-şi afle drumul prin viaţa bãrbaţilor, aici, în împrejurimi sau aiurea, la Veneţia. Simţindu-se înşelat bãrbatul cautã o altã cale; pentru a scãpa de singurãtate se aşeazã la biroul sãu, care este masa din bucãtãrie şi se apucã de scris. Cãci are de ales între a se consola cu învãţarea limbii japoneze pentru a deveni misionar creştin sau a continua sã scrie despre realitatea societãţii de astãzi, în care sunt bine stabilizate disperarea şi lipsa de speranţã în viitor.
Sigur cã pot fi citate fel de fel de întâmplãri, începând cu cea care dã titlul cãrţii În semn de protest şi continuând exemplificarea cu Sexagenarul, Teroristul, O zi memorabilã, Caritabilul. Toate cele 27 de schiţe etaleazã frãmântarea scriitorului, învãluitã într-o ironie verbalã, fãrã reţineri, cãci nu este un text încifrat; totul este scris lejer (prea lejer, uneori), curge maliţios, deşi trãdeazã o nerãbdare a autorului, care vrea sã ne pãstreze în cotidian şi sã ne spunã cât mai multe. Cartea se vrea originalã, dar ea are originalitatea sa proprie doar prin faptul cã în textele sale sunt prezentate întâmplãri proprii autorului, care prin aventura sa interioarã încearcã sã-i cunoascã pe ceilalţi pentru a se recunoaşte pe sine însuşi în noile condiţii de viaţã. Abia când devenirea sa intim spiritualã îl îndeamnã sã întoarcã la Dumnezeu, fãcând trimiteri la citatele biblice, controversa între întâmplãrile în care este nevoit sã trãiascã şi ceea ce şi-ar fi dorit de fapt, îi cointereseazã afectivitatea frãmântatã, vecinã cu anxietatea, cauzatã de incapacitatea sa de a se acorda cu timpul sãu istoric, încercând mereu sã evadeze.
Domnul PÄ‚UN CONDRUÅ¢ are o predispoziţie pentru rememorarea subiectivã a întâmplãrilor. Faptul cã autorul a trãit intens experienţele evocate cu nonşalanţã în cartea sa, îl conduce spre sentimente cu tentaţie vindicativã, dupã ce s-a împotmolit într-o decepţie adâncã. Trãieşte Un vis regretabil, total surprins de atitudinile incorecte pe care le întâlneşte. De aceea, prin scrisul sãu, autorul încearcã un fel de luptã cu morile de vânt, care se dovedeşte inutilã şi cu o anumitã nuanţã sisificã.
Scrierile sale de prozã scurtã sunt naraţiuni moderne, ivite sub impulsul momentului trãit, într-un amestec de autenticitate şi imaginativ, deşi autorul, dincolo de umor, reprezintã un personaj tragic care ar putea sã oscileze între votcã şi Dumnezeu. Întâmplãrile par a fi reale, autobiografice, redate frust, autorul fiind mai puţin interesat sã exploreze aceastã parte ineditã (este la a doua carte de prozã) a scrisului sãu şi sã o cizeleze. De aceea, îşi tolereazã mici defecţiuni estetice. Este un observator adânc al societãţii, niciodatã ezitant în viaţa de fiecare zi, deşi poate deveni circumspect uneori.
Volumul ÎN SEMN DE PROTEST nu este o carte cu mizã mare spre exterior, decât în mãsura în care cititorii se regãsesc în paginile sale. Autorul cautã o formã de înţelegere pentru lumea în care trãieşte. Nu ştiu dacã o acceptã. Reflectând o interioritate care gliseazã în realul cotidian, autorul se situeazã în spaţiul în care este nevoit sã trãiascã şi cu prietenii, şi cu duşmanii. Ne invitã şi pe noi, cititorii, sã-i stãm alãturi în vremurile acestea de crizã.
Sã-i dorim domnului PÄ‚UN CONDRUÅ¢ sãnãtate, rãbdare şi inspiraţie la scris.
