Adevãrul nu leagã, când plânge,
Decãderea sinistrã a bietelor fiori,
Pãtate de rouã, pãtate cu sânge,
Scuza pãcatului într-un buchet de flori.
Într-o toamnã gârbovitã, umbra ucide,
Cad frunze pe câmpul de luptã,
Fãrã vejminte, nu-i pudic când râde,
De iluzii pierdute în joc de ruletã.
Iubirea mincinoasã mã stoarce de seva,
Sã plâng mai real decât arde iadul,
Când îngeri şi demoni intrã în grevã,
Rãzbunã-mi nemurirea â€" ucide eul â€"
Tu ultimul suspinã !
Tu ultima virginã !
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
Patate de roua, patate cu sange
Scuza pacatului intr-un buchet de flori.
