Sunt obosit, sunt plictisit, vreau să mă schimb
Nisipul pe care calc nu lasă urme, e nimb.
Sunt liber, sunt calm, vreau să mă mint
Discul de soare, jarul cu haine, cocori,
copii şi scorpioni, toate le simt.
Respir cu febră de patruzeci şi două de
grade în plâns sacadat
Le simt în tălpi cum mă înţeapă cu ace de
scorpion trufaş şi trădat
Discul de soare mă soarbe îmbătat cu dinţii
stricaţi şi căscaţi
Ochii suspină nisipul sub marăcinii albi,
fierbinţi şi uscaţi.
Mirosuri de flăcări se împrăştie în haine
vechi, purtate cu drag
Cocori cu gâturile lungi alungă glasuri în
şoapte, uitare atrag ...
Copii cu zâmbetele înspumate dansează în
valurile norilor strâmbate.
Maci de jar înseninează ochii în plânsul
îmbujorat, sunt scorpioni cu acele curbate.
