Autor:	Calotescu Tudor-Gheorghe ( cotangenta ) - [ POEZIE ]
Titlu:	femeie

locuinţa inimii e sufletul tãu tu îmi dai iubirea ţie îţi datorez cunoaşterea pentru tine vânez stele şi culeg flori în rãsãrit sorb în tãcere roua ochilor lacrima ce înalţã zidirea între cer şi pãmânt tu eşti durerea ce aduce fericirea frumuseţea încântarea dãruirea femeie doar tu eşti calea pe care ne vine iertarea pântecul tãu naşte infinitul tu eşti biserica omului tu eşti înãlţarea lui fãrã tine nici Isus nu se nãştea pentru tine femeie El a înviat

Nr	Comentarii	Comentatori
1.	Da! Dar sa sii ca de una singura nu ar fi putut... Frumos poem!	Amena
2.	tu esti cel ce va ramane	aura
3.	or fi venit ele pacatele dar si mantuirea noastra.vive la femme!!!	ruddy
4.	ce e pãcatul? şi cine se crede vinovat? unde sã cãutãm reversul lui în ce dualitate sã-l regãsim topit cum ziua se naşte din noapte din pãcat se înalţã adevãrul nimic din ce ne e dat nu e pãcat greşelile noastre sunt nãscãtoarele de faptã bunã	cotangenta

[ Comentează! ]

[ Texte ]

[ Autori ]

[ HOME ]