sfredelesc calea lactee
ştiu cã noaptea asta împarte ziua
cum ştiu cã inima ta mã poartã
prin toate celulele
dau bineţe fiecãrei cãrãri
rãtãcesc aromele verii
te sãrut pe fiecare gând
precum scoica poartã marea
în vârful muntelui
aşa cum nisipul
numãrã clipe
între douã valuri de infinit
îmbrãţişez spiritul tãu
mã pierd rotund
într-o promisiune