Autor:	Calotescu Tudor-Gheorghe ( cotangenta ) - [ POEZIE ]
Titlu:	mi-ar fi plãcut sã fiu savantul fericirii

sã nu mai las la voia întâmplãrii bucuria de a fi sã încep cu o axiomã a clipei fãrã dogme cu mintea despletitã de iubire aş desena grafice fiecãrui mac nu aş mai mãsura infinitul cu ocaua micã e ca şi cum aş privi oceanul din postura de lacrimã voi postula fiecare zâmbet nu va mai fi loc de îndoieli orice munte va învãţa perspectiva câmpiei fiecare furnicã va avea muşuroiul ei nu vor mai fi sclavi piramidele vor creşte din iniţiativa deşertului o lume de împãraţi fãrã revoluţii şi execuţii publice ghilotinele vor tãia grijile nu va mai fi nevoie de inchiziţie nici de cavaleri templieri fiecare om va avea altarul sãu un singur dumnezeu fãrã a fi al cuiva anume fãrã a împãrţi neîmpãrţitul în felii aş putea desena muzica cum aşez acum iubirea în cuvinte dar mã întreb cine ar mai avea nevoie de poezie când toatã lumea ar fi fericitã

Nr

Comentarii

Comentatori

[ Comentează! ]

[ Texte ]

[ Autori ]

[ HOME ]