Autor:	Calotescu Tudor-Gheorghe ( cotangenta ) - [ POEZIE ]
Titlu:	aerul e plin de îngeri

eu nu vreau sã provoc accidente respir cu grijã sã nu tulbur nimic din albastrul cerului oceanul acesta în care înoatã mãiastra pasãrea de foc cenuşa viitoare a trupului meu gândul tresãrirea dintre douã vise un fel de a urca infinitul prin repetarea umilã a unitãţii cum fiecare trunchi de piramidã desãvârşeşte un mister niciodatã banalul nu poate povesti minunea dacã dincolo de ultima linie nu poţi accepta cã iubirea e singurul mod de cãuta perfecţiunea e atât albastru pe cerul acesta încât mã întreb deseori cum înoatã îngerii fãrã sã-şi ude aripile apoi respir din ce în ce mai rar pânã la ultima suflare sunt sclavul demonului meu nesãtul de cãutare

Nr	Comentarii	Comentatori
1.	nu pot comenta la ultima poezie a ta si nu inteleg de ce. te-am citit si recitit cu drag, esti poetul nebun si plin de frumos!!!	ruddy

[ Comentează! ]

[ Texte ]

[ Autori ]

[ HOME ]