lovesc inutil stelele din baltã
tulbur doar nãmolul aşezat cuminte pe fund
la dospit de îngeri blonzi
din mormoloci delfini
din nuferi plante carnivore
la ceas de lunã plinã
la pi pe patru de momentul zero
întind lãbuţa dupã o inutilã vinã
mã transfer la liber în echipa adversã
sparg fulgii şi împart oamenii de nea pe un mãrãcine
sã-mi cânte mãceşii a mii de toamne
a niciodatã varã
pe o saltea cu pãpãdii îmi aşez visul
sã-i fie gaben şi amar
apoi închid ochii şi-mi împart întunericul
