de abanos şi lãmâiţã
câteodatã duzini de ghiocei rãsfãţaţi
dintr-o baladã a omului de toamnã
ba şi o mie unu de pitici
cât sã-i adun ciorchine
pe o razã nebunã
din lunã
şi îmi tot cresc ferestre în piept
de parcã aş fi o casã de turtã dulce
la o confluenţã de pãsãri neîngânate
