dar pot sã-mi îndulcesc viaţa
cât pentru cel puţin un rai
cât pentru cel puţin un iad
nu am sã consider pãcat niciun exces de frumos
nu-mi voi opri inima decât sã ascult liniştea
mã întorc plin de iubire
în circuitul natural
în pãmânt
în ploi
în im
sã creascã florile din mine mai albe
mai sus de floarea de colţ
dar tot sub stele
sã pot continua numãrãtoarea lor
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
Asta e ceea ce numesc eu un poem fara cusur. Talent! Cu carul!!!
Un adevãrat crez! Ar trebui sã fie un set impus de reguli, dar este foarte greu, deşi le conştientizezi, sã le urmezi...şi e pãcat. Cu totul deosebit versul!