aproape cã avioanele plutesc pe sec
se aud gândurile piloţilor
se vãd frânturi din visele pasagerilor
chiar se pot pipãi câteva zâmbete profesionale
iar aici jos printre flori abia mijite
o duzinã de fluturi albi se strãduiesc
sã împodobeascã un pomişor de primãvarã
iar tu te-ai întins între cele douã imensitãţi
aproape paralelã aproape levitând
cãutând certitudini cu razã fixã
dintr-un singur punct
sau poate dintr-o virgulã
ţi-am sãrutat îndoiala ca pe o regulã ciudatã
între colocviul fluturilor de pe ramurile tinere
şi banala înseare de la capãtul lumii
