de la izvoare pânã la mare
când a bucurie când a jale
şi uneori a furie
încât peştii au luat formã de sabie
iar în ţãrâna asta sfântã
dospesc ţãranii
legãnându-se precum lanurile galbene
a pâine caldã înaintea secerii
în ţara mea râurile cântã
florile danseazã
şi oamenii se prind de mânã
în hora veşniciei
iar din iarbã se înalţã munţii
sã aibã norii ce sã pascã
în ţara mea râurile cântã
ca un cor în bisericã
aleluia
