celor care nu au învãţat sã caute esenţa
printre resturile de nimic important
rãmase mãrturie dintr-o viaţã perfect mãsurabilã
precum o rãstignire între un apus dramatic
şi un rãsãrit demenţial
...................
poate cã gestul ar pãrea mult prea gratuit
într-o lume din ce în ce mai scumpã
numai bunã de jucat la bursã
ca pe un loz condamnat la a fi veşnic câştigãtor
...................
chiar dacã mi se tot ascut lacrimile
într-o cãutare absurdã a formei pure
precum scormoneşte dupã nemãrginire
fiecare clipã transformatã deja în amintire
tot nu mi-ar ajunge o singurã moarte
sã vã fericesc pe toţi
