oricât de mult m-aş strãdui
sã gãsesc rãspunsuri lãcomiei
şi dorinţei nesãbuite de a tot avea
dusã la extrem
ca un alt fel de a te droga
cu infuzie de tine însuţi
...........................
nu existã decât o micã oazã
unde se pot adãpa sufletele
înainte de a pleca
iar poeţii carã cu degetarele tremurânde
lichidul
...........................
pânã şi universul încape într-un link
dacã ai destulã imaginaţie
şi un infinit de servere