dar şi inima poetului
e doar o inimã
şi ar fi datoare sã batã
cum vreau eu
dar ea nu şi nu
bate în ritmul tãu
danseazã împletitã cu inima ta
se oferã voluntarã
tresare la cântul privighetorii
ca la un cutremur
nu vrea sã doarmã
mã pune sã numãr stele
apoi se hârjoneşte nebunã
cu fluturii
pe câmpii copilãriei
ce sã mai
uneori nici nu ştiu cum sã-ţi spun
nu s-a maturizat deloc
însã
cu certitudine
nu mai pot spune
cã e doar a mea
