ca şi cum mi-aş chema inima
dintr-o turmã bãlţatã
cu speranţa cã mai vrea
sã batã
în pieptul ãsta
anonim
decorat de suferinţe şi speranţe
precum un general african
care a cules ultimul fildeş
fãrã inteligenţã artificialã
declar pe proprie iresponsabilitate
cã te vreau
oricum doar împreunã
putem
sã-l fluierãm pe dumnezeu
în ofsaid