mã gãseşte adormit pe o frunzã
sãtulã de fotosintezã
oricum de lacrimi
au surzit şi florile
aşa cã ar fi bine
sã nu-mi plângi declaraţii de sinceritate
oricum nu sunt de competenţa mea
doar ştii cã mã pricep la negãri
şi uneori la acceptat moartea
ca pe o teoremã fãrã reciprocã
pentru încã o zi de numãrat necuprinsul
cu şchioapa
nu cu şchioapa aia
cu sufletul întreg
care încã mai crede cã luna
poate fi mai mult decât o promisiune
dar chiar şi fãrã lacrima ta
pot acoperi soarele
cu o pleoapã
vezi
pânã şi el poate fi acoperit
dar se luptã sã rãzbeascã
printre eclipse şi apocalipse
