furtuna din mine
naste ploaia din ochi
aducindu-mi impacarea...
ploaia purifica aerul
lacrimile curata sufletul
atit de bucurie cit si de necaz
de iubire sau dor
ura sau liniste
credeam in autenticitatea lacrimii
uitasem ca ea e legatura dintre noi
si teoria evolutiei...
lacrimile sunt sarate
cineva le-a tatuat rotunjimea
mintindu-le cu nemarginirea oceanului
si cu inaltul cerului
forma lor fiind perfect aerodinamica
doar unii sustin ca seamana cu transpiratia
emotiile declansind reactii diverse
glandelor sudoripare...
si chiar si asa
lacrimile sunt
picaturi de infinit
transpiratie de univers
roua bucuriei
si ploaia sufletului
in cautarea curcubeului!
te las sa dormi iubit-o
e noaptea inimii
obosita de atita transpirat prin ochi
si nu uita sa ma visezi!
