Autor:	Calotescu Tudor-Gheorghe ( cotangenta ) - [ DIVERSE ]
Titlu:	Doar atât

Luceafărul ar fi de ajuns steaua la care inima noastră caută iubirea iubirea în care ne învăluie raza lui speranţa în imensitate Luceafărul credinţa în poezia naturii codrul,lacul,marea câte vânturi,câte valuri iubiri nenăscute,puritate,copilul... Eminescul fiinţa nefiinţa versul,limba noastră,misterul vieţii durerea inalţarea iată ceea ce simt eu când spun Eminescu! Dacă fie şi pentru o clipă sufletul vostru s-a combinat în iubirea de Eminescu,cu versul lui cu inima lui cu nesfârşirea lui dacă fie şi pentru o clipă lacrima voastră a zâmbit cerului înseamnă că existaţi!

Nr	Comentarii	Comentatori
1.	Singurul, mod in care putem strange bucuria in inima, este de a ne bucura pentru altii, bucuriile personale sunt rare, dar atunci cand te poti bucura pentru cei din jur exista infinite motive de bucurie. Gand bun!	anador
2.	Iti multumesc ca poti sa te bucuri pentru mine...e bine sa aduci bucuria in suflet. E calea spre iubire.e calea spre poezie!	cotangenta
3.	Ganduri bune! Felicitari si lumina sa te invaluie, suflet mare!	anador
4.	Cu toate ca mie nu mi-a placut niciodata Eminescu,ceea ce ai scris din inima aici chiar mi-a placut foarte mult!	Simonati Claudiu
5.	E un text fara pretentii,e o scriere din inima si e trecut la diverse pentru ca nu stiu sa-l definesc! Multumesc!	cotangenta
6.	cred ca un eseu ar fi iesit mai bine,asa cred, nu stiu. da,l-am citit,l-am iubit pe eminescu,l-am plans,l-am invidiat pentru geniu,pentru absolut,...pana la urma el va exista cat timp poporul roman va exista.se apropie 15 ianuarie...	ruddy

[ Comentează! ]

[ Texte ]

[ Autori ]

[ HOME ]