ne-am construit casa pe o fundaţie de fum
din vorbe şubrede ieşite din limbi viclene
suntem români, creştini, bãrbaţi, oameni
toate închisorile lumii ferecându-ne cocorii
înlãnţuiţi în mituri de spaime şi frici
suntem orbi şi surzi la freamãtul lumii
ne construim în inimã turnuri ale lui Babel
urcãm în cãderea minciunilor sirene ce ne pierd
fugim de moarte cu spaima naufragiaţilor
în viaţa plinã cu deşertãciuni strãlucitoare
cãlãtori obosiţi în spirale de vieţi interminabile
venim simplu şi plecãm simplu, egali
abia când am înţeles adevãrul morţii
am învãţat sã trãiesc în sensul pur al existenţei
înviere, mântuire, iubire
pentru toţi şi totuşi
numai pentru cei aleşi
ne-am construit casa pe o fundaţie de fum
