Oglindã-mi eşti,
De râd, de plâng,
De-s floare sau o stâncã,
Înger, demon încã...
Oglindã sunt,
În timpul ce nu-i timp
Unde petrec şi schimb
Fiorul din codrul de aramã,
În dor, în zbor,
În cânt de Cosânzeanã...
Sunt în stele şi-ntre ele,
Între gânduri şi oglinzi...
Numai tu cuprinzi
Adâncul, într-un brâu
De ape repezi,
Prin amiezi desfrunzite
De o şoaptã...
