Sunt amanta perfecta.
N-am prea multe de oferit. Iluzia unei
normalitati pe care mi-o defineste celalalt,
sex, o mangaiere, conversatie inteligenta.
In viata mea nu-I loc de mai mult.
Am la dispozitie 2 ore pe saptamana pentru
iubire. Le programez in functie de traficul
din oras si de vremea de afara. Daca ploua,
iti pot acorda o jumatate de ora in plus pe
care o recuperez saptamana viitoare. Timpul
asta, strict delimitat printr-o clepsidra cu
nisip violet pe care ti-am facut-o cadou la
prima intalnire, seteaza coordonatele vietii
mele.
Tu incerci sa-mi argumentezi ca intr-o zi cu
soare vrei sa te bucuri alaturi de mine de
verdele parcurilor, ca vrei sa-ti fiu
alaturi la sindrofia organizata de colegii
de birou sau ti-ai dori ca macar o data, in
seara de Craciun, sa privim impreuna bradul
impodobit cu incapatanare, an de an.
Dragul meu, pentru asta exista neveste.
Eu te iubesc doua ore in fiecare saptamana,
iti dau ceea ce-mi ceri si sunt frumoasa.
Celelalte 166 de ore nu-ti apartin. Sunt
clipele mele in care nisipul violet se aduna
inapoi in clepsidra, fir cu fir, din nebunia
de ganduri si culori din care-mi adun
puterea urmatoarelor 2 ore.
Cand ies pe usa casei tale imi cresc aripi
de catifea si ma transform in fluture alb.
Mor si renasc in fiecare zi pentru ca uit
cat de rau le face lumina fluturilor, dar
asta nu ma opreste din zbor. Si cu fiecare
pereche noua de aripi ma ridic mai sus, mai
repede si mai usor, pana la cea mai
stralucitoare raza care-mi arde visele si-mi
toarna nisip violet in clepsidra.
Am pentru tine 2 ore. Nici un minut mai
mult. Si nu iti cer nimic.
Vin sa-ti las toata lumina calda a razelor
din saptamana asta, sa-mi scutur iubirea de
pe talpi, sa-ti mangai fruntea ingandurata
cu catifeaua alba a aripilor. Si plec.
Sunt amanta perfecta – traiesc 2 ore in
fiecare saptamana.
In restul de 166, zbor si ard, cad si ma
ridic, invat si uit, renasc si mor pentru ca
tu sa ai cel mai frumos fluture din lume.
