E deja de prea multe ori.
Dar abia a început când
A uitat sã vinã,
A uitat de demult,
A lãsat sã se simtã
Şi s-a simţit prea mãrunt.
Ea vine noaptea când el simte prin vise.
E caldã, aşa îi promise.
Ea vine târziu când noaptea ezitã.
E proastã, naivã, aşa se descrise.
El privise totul ca fiind trecãtor,
A durut-o la suflet, dar n-a fost amor.
A fost doar o clipã când totul dispare,
Când el e dator şi ea parcã moare.
A fost doar o clipã de scurtã tãcere,
A fost trecãtor, a fost şi plãcere.
Ea vine târziu când noaptea ezitã,
Când nimeni n-aşteaptã şi nimeni nu cere.
Afarã e frig şi n-are nici fricã,
Afarã e frig şi n-are durere.
