Mergea pe drumul plin de balti si de
noroaie in care se infunda pana la
glezne,mergea cu gandul ratacind printre
amintiri ramase undeva in timpurile bune,isi
reaminti de Anisoara,colega lui de banca de
care se indragostise, cum se plimbau
tinandu-se de mana prin balciul organizat
in fiecare toamna pe campia de langa sat,la
scoala scria poeme pe care le strecura in
caetele Anisoarei si uneori invatatorul Ioan
il prindea si-l certa in felul lui parintesc
si blajin.
Ajunse intr-un final la acel batran
stejar unde odinioara petrecea ore intregi
recitand poeziile pe care el le
scrisese,spectatori erau Anisoara si padurea
de stejari care parea ca ofteaza in adierea
vantului,cauta locul acela unde scrijelise
numele lui si al Anisoareri intr-o inima
frumos conturata,gasi locul si-l pipai
simtind parca vibratia dragostei efemere
care se infiripase intre doi copii nestiutori.
Scrijelise acele cuvinte cu briceagul
daruit de tatal sau mort in spital datorita
unei tuberculoze netratata,isi reaminti
chipul bland al tatalui sau si cazu in
genunchi plangand cu capul sprijinit pe
coaja crapata a stejarului.
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
va trebui sa fasesc informati despre Bucurestul anilor 20