Suntem liberi!
Suntem liberi!
Sã supunem elementele
doar cu o mantrã a iubirii!
Suntem unici!
Suntem unici!
Universul se învârte pe orbita inimii noastre,
n-ar exista nicio stea fãrã privirea noastrã,
n-ar exista niciun zbor fãrã dorurile noastre.
Stelele zburãtoare se nasc din cântecele noastre
şi subjugã
zilele de emfazã ale dragonilor de umbre
care cuceresc spaţiul nepus la adãpost.
Celulele spaţiului încã acoperit al lumii
se culcã pe rugãciunile noastre dezgolite,
uitate sau aruncate pe neiertãri de gheaţã.
Sã ne trezim din adâncirea în pierderea de sine,
din lâncezeala zilei tridimensionale,
sã dezgheţãm iertãrile
sã ţinem în cãuşul palmei rugãciunile
şi, cu infinitã grijã,
sã le dãm drumul sã zboare libere spre cer.
Suntem liberi
sã supunem elementele.
Sã lãsãm ziua sã-şi ardã lumânãrile,
sã lãsãm apa sã-şi lepede izvoarele,
focul sã-şi dea ofranda stelelor,
pãmântul sã cuprindã cu dragoste
în sânul lui
obositele manifestãri ale existenţei cosmice
şi sã desfacã totul în infinitezimale celule,
ca la începutul Creaţiei.
Dar suntem liberi sã supunem elementele,
doar cu mantra iubirii,
a unirii celulelor,
identice dincolo de voalul tãcerii lumii.
Unite sã fie celulele de iarbã cu cele de apã,
celulele de aer cu celulele de zbor
celulele curcubeului cu celulele inimii,
celulele luminii ce cele ale poeziei!
Sã lãsãm elementele
sã se întâmipne unul pe celãlalt
în timp ce noi,
liberi,
liberi
şi unici,
cântãm mantra iubirii pure...
