Unde se duc visele, când se duc, mamã?
Dar ţipetele de cocori unde zboarã, când zboarã?
Şi norii unde curg, când curg?
Spre ce liman se-ndreaptã drumurile noastre?
Suim trepte sau coborâm?
Urcuş e viaţa noastrã sau alunecare în hãu?
Rãspunde-mi, mamã!
Cã toate vin din lumea ta,
Pe care, obosiţi de alergare în vânt sau însetaţi de apa vie,
le-am uitat.
Un cerc asemeni unui curcubeu al nopţii
e-n jurul lunii, mamã,
şi ne strânge tot mai tare.
Amurgul a devenit fluid, vâscos,
Şi soarbe toate drumurile noastre...
Aşa cã, mamã, rãspunde-mi:
Unde se duc visele, când se duc?...
