Întoarce-ţi chipul cãtre vântul stepei primãvãratic
umblã desculţ prin vechea mirişte a toamnei
îmbibatã de sângele zãpezilor proaspãt topite
simte junghiul ce-ţi sfâşie inima
ca un fus ce se zbate în acelaşi loc
şi-ţi subţiazã caierul bucuriei
ascunde-ţi tãlpile în adâncul gumarilor largi
adulmecã seva smârcurilor
cu degetele alungite de frig
şi cautã-ţi un loc mai prielnic
din care sã simţi rãcoarea câmpurilor
inundându-te ca o apã fãrã nume
adulmecã depãrtarea ca un copoi
fii gata sã primeşti în nãrile flãmânde
insecta umedã a întunericului
care-şi cautã cuibul
pe trupul precoce al nopţii
care-ţi cere balastul inocenţei
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
de-asi sti ca primesc...
raman pe loc
astept sa vad ce se intampla...
