Autor:	baitel liviu ( elbi ) - [ POEZIE ]
Titlu:	Dupã treizeci de ani...

Cum creştea pe atunci combinatul Parcã din speranţele noastre creştea, Porneai hotãrât dintr-un capãt Iar celãlalt capãt...nici nu se mai vedea Ca furnicile eram dimineaţa N-aveau ceţurile timp sã se risipeascã Şi iernile n-aduceau niciodatã zãpadã Îndeajuns...ca furnalele sã se opreascã Nici noroaiele nu erau vreodatã destule Înfloreau trandafiri lângã Dunarea sfântã Şi în miezul de noapte, undeva, lângã stele Zâmbea luna şãgalnic, pregãtitã de nuntã Ce oraş!-ca o lume, risipitã-ntre zãri Adormit, combinatul parcã nici nu mai este Pasul altfel mãsoarã ale vremii cãrãri Aşteptãm de niciunde sã ne vinã vreo veste Despre ziua de mâine, despre palida pâine Despre ce va rãmâne...mai nimic nu se spune În hãţişul minciunii parcã nici n-avem nume... Din coşmarul de moarte, te de deşteaptã române!

Nr	Comentarii	Comentatori
1.	Aşa este, sufletul meu a vibrat extrem de puternic în decembrie anul trecut la revederea Galaţiului dupã o lungã perioadã de timp...	elbi
2.	o poezie dedicata galatenilor,numai galatenii o pot simti,public-o in viata libera	elianas
3.	Ce bine ar fi dacã toate acestea (de care tu vrei sã nu mai ştii)ar "dãinui" doar într-un colţ al minţii mele trecute şi în poezia de faţa...E ca şi cum ne-am propune sa nu mai ştim cine suntem dacã avem sau nu pãrinţi, strãmoşi, istorie şi asa mai departe... Îmi pare rãu de gândurile tale.	elbi
4.	Ar trebui sã putem trãi ca şi cum acestea n-ar fi existat.Oricum ele mai dãinuie într-un colţ al minţii celor mai"trecuţi" şi sigur în poezia dvs.	liliana
5.	Ar trebui sã putem trãi ca şi cum acestea n-ar fi existat.Oricum ele mai dãinuie într-un colţ al minţii celor mai"trecuţi" şi sigur în poezia dvs.	liliana
6.	povestea ta e atât de actualã în atâtea locuri din ţarã unde nu mai sunt combinate ci doar şomeri şi regrete	cotangenta

[ Comentează! ]

[ Texte ]

[ Autori ]

[ HOME ]