Nu pentru lacrimile tale inerente
Am scris
Nici lumânãrii
De la tâmpla dimineţii obosite
Nu i-am vorbit
N-am vrut
Sã mã tocmesc ades
Cu timpul
Ce-i ferecat in propriul
Infinit
Nu pentru norii
Însinguraţi
De-atâtea ploi
Am alergat
Cuvintele
Nici toamnei
Nu i-am cerşit
Motive de-ndurare
Nu pentru primul fulg de nea
În prag de sãrbãtoare
Am scris
Şi nici uitãrii
Nu i-am rãspuns
Cu-ntunecate rime
Doar zâmbetului tãu
Înalt cât cerul
I-am tot cântat
Acorduri cristaline
Înveşmantând
Cu liniŞte misterul
Ca un motiv al zilei
Care vine...
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
vinovat de iubire şi rime
te condamn la o veşnicã suferinţã a cuvintelor
