Ca o furtunã pe mare
sufletul meu
cu cearcãne grele
de nori
şi valuri vrãjite
înspumate mereu
sirene
dansând
fãrã glas
printre zori
Ca o furtunã pe mare
inima mea
dãruindu-se veşnic
pe sine
fiecãrei secunde
care nu va mai sta
înainte de timp
înainte de rãu
ori de bine
Ca o furtunã pe mare
tot ce am fost
prea puţin pentru astãzi
pentru mâine prea mult
doar un cântec de tainã
sfânt şi bun adãpost
rãzvrãtitele valuri
învãţând sã ascult