Chiar dacã tramvaiele galbene
roşii sau verzi
ori chiar portocalii
mai circulã
nevinovate
pe aleile cu tei
înfloriţi
oprind foarte rar
în staţii
cu pasageri somnoroşi
desperecheaţi parcã
de şanse
sperând inutil
cã mâinele promis
va fi altfel decât
ziua de ieri
iremediabil
pierdutã
chiar dacã
minciunile curg
din cupe de aur
împrãştiind
peste gândurile
noastre
fel de fel de uitãri
despre tot ce existã
ca şi cum
umbra ar fi
nãscãtoarea luminii
iar lumina
doar o simplã
şi umilã
plãtitoare
de taxe
chiar dacã
mâinile noastre
plâng, iatã
de dorul
odihnei
de dupã muncã
în timp ce
ni se vând
şi ultimile vise
pe tarabe strãine
tot mai strãine
chiar dacã
timpul se grãbeşte
mai mult decât oricând
sã-şi termine treaba
şi sã plece
iatã
mai sunt eroi
care mor
curat
pentru ca
alţi eroi
sã trãiascã
aşa
fãrã
nicio platã
din partea
administraţiei
fãrã
sfârşit
Dumnezeu
sã te legene
mai departe
tot restul
zborului
tãu
