Ce linişte oarbã în trupul secundei
Când timpul rãmas nu-şi mai vede risipa
Pe trepte cuvinte urcând spre luminã
În zbor inegal desenat cu aripa
Şi cum de niciunde simfonice valuri
Adunã spre ţãrmuri speranţe şi vise
Pe-altare de lacrimi jertfind idealuri
Neştiute de nimeni, niciodatã promise
Din unul pierdut se va naşte oglindã
În minciuni nerostite adevãrul sfârşind
Şi ce linişte oarbã încercând sã ne prindã
Înainte de ziuã, între stele pãlind
