Din tulburi depãrtãri când te întorci acasã
Ori când iubirea-ţi cerne în suflet armonii
Pe cerurile-n flãcãri sub zâmbitoarea lunã
Luceafarul se-ntoarce stapan pe vesnicii
Strãjer de tainã ţãrii, nepieritoare stâncã
Luminã din lumina acestui colţ de rai
Chiar dacã astazi este durerea prea adâncã
Tot mai îngânã seara un vers de-al lui Mihai
Şi de s-ar trece lumea aşa cum toate trec
Din toate de-ar rãmâne doar umbra unui nor
Târziu, la malul mãrii, neîmpãcati cu soarta
De Eminescu, pururi, o sa ne fie dor
