Eu m-am nãscut în Limba Românã
Şi o recunosc drept a vieţii mele stãpânã
Îmi cântã iubirea cu zâmbet de lunã
Ades pe toţi fiii din strãini ne adunã
Eu simt cã trãiesc doar în Limba Românã
Şi vreau dintre toate doar Ea sã-mi rãmânã
Mireasã de tainã pentru clipa cea bunã
Când nu va mai fi între oameni minciunã
Se vând pe tarabe tot felul de rosturi
Şi viaţã, şi moarte, achitate-mpreunã
Dar nu-s bani destui sã plãteascã vreodatã
A noastrã credinţã în Limba Românã
Nu-i cântec în lume atât de duios
Şi dor mai nãvalnic din suflet sã-ţi spunã
Cã oricât te-ai pierde, rãtacind pe meleaguri
Doar aici vei fi tu, doar în Limba Românã!