Doar o simplã iluzie
şi ziua aceasta
nimic nou sub soarele
tot mai puternic
mulţimi inegale
adunate sub masca minciunii
piramidele scad sub nisipuri
gheţarii s-au plictisit de strânsoarea
uitãrii
şi vor sã se-ntoarcã acasã...
toamna vine oricum
cu sau fãrã noi valuri de fricã
cu sau fãrã vreun crâmpei de speranţã
din somnul raţiunii nu mai rãmân
decât bagajele timpului
stãpân peste tot ce existã
singurul
de fapt...
care-şi vede de treabã
Şi plânge amurgul dupã ziua de ieri
Anotimpul de foc indecent se adunã
Printre-atâtea cuvinte risipite-n pãreri
Îngânând pentru toţi un final NOAPTE BUNA...
