S-a cuprins de lacrimi, lumea,
Câtã nu-i şi câtã este,
Stele reci se-adunã-n ceruri
Ca-ntr-o filã de poveste,
Magi destoinici, cãrturarii,
Prevestesc potop şi jale,
Marx si Lenin iar coboarã
Din birouri mari, ovale,
Chipuri, mii, sunt la rãscruce,
Rãu cu bani, rãu fãrã bani...
Doar din dorul de fiinţã
Rãsãri-va, peste ani,
Altã scenã plutitoare,
Alt decor, cu alţi eroi...
S-a cuprins de lacrimi, lumea,
Mult mai dincolo de noi.
Şi...povestea-i nesfârşitã,
Alte voci, acelaşi cântec,
Dorm clepsidrele-n secunde,
Geme foamea-n al sãu pântec,
Virtualul cade-n umbra
Inerentului concret,
Intre nori, zâmbeşte luna,
Tainic si adânc profet,
Luminând albite creste
Şi nespus de multe patimi,
Câtã nu-i şi câtã este,
Lumea s-a cuprins de lacrimi.
|
