Istoria rânjeşte dispreţuitor
Din inima centralelor de spionaj
Când teroriştii lovesc Terorişti
Şi inocenţii sunt carne de tun.
În oraşul meu avortat
Se zideşte o catedralã
Unde spionii lui Dumnezeu
Pentru suflet ne vând hranã.
Cumplit mã dor oasele
Vorbele nu se mai transformã în sãruturi
Din cenuşa fostelor iubiri
Am obosit sã mã ridic Phoenix.
Viermi şi pãienjeni ne rod sufletele
Dar hrana e tare puţinã
Nici moartea nu vrea ca sã vinã
În colonia de leproşi.
Am fãcut cunoştinţã cu dracu
Politicos â€" mã cheamã Timp
Vreau sã pornesc o afacere
Sa construiesc iadul pe pãmânt.
Mi-a oferit şi o slujbã
Sã oficiez la amvon
Sã conduc o bancã
Sau… sã mã ocup de transport.
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
Se distinge forţa poeticã, versul limpede, scuturat de orice încâlcealã voitã sau nu. Tiradã îndrãzneaţã de sintagme, majoritatea plãcute. Îmi place cum scrii. Mai puţin ludicul, care poate ar mai trebui perfecţionat.
