Oraşul în care grãdinile de varã
Au parfum de vioarã !
Unde la mahala trosnesc micii
Ca nişte petarde deocheate,
Unde se poate
Sã mai iubeşti sub un castan,
Plutind aerian
Pe linia de tramvai !...
Dar vai!!!
Deodatã strãzile nu mai au nume
Şi sunt pusti...
Poate tu ştii ,
De ce atâta somn
S-a pogorât ca o ninsoare grea?!!
Nu e frig, nu e ceaţã,
Cãldura nopţii mã-ngheaţã,
Lãutarul ca o statuie
Aşteaptã...
Amintirea ţiuie
E un obuz în faza finalã
Explodînd în hohot de plîns !....
A fost un vis, urbea se scoalã!!!
Cheful îşi drege vocile, cãinii ţin isonul
Oraşul în care râsul dã tonul
În care mori de â€"atata veselie
In care fiecare zi iţi trimite
Poeme de dragoste !
Uneori...
Straniu, doar uneori...
Se face brusc o linişte totalã !!!
Se simte ca un ultim talaz....
Ridica ochii sa vezi !
Sa simţi ,
Acolo...
Prea sus ,
Luna icneşte ,singura roabã
Trãgînd disperatã de Steaua Polarã!!!
