Am vãzut în sufletul vostru mare sãrbãtoare...
Gândurile se îmbrãţişau, trupurile frãmântau
De plãcerea acestei Sâmbete a Zâmbetului.
Ochii renãşteau, odatã cu ei frumuseţea vie,
Mie îmi plac glasurile voastre ce cântã un fericit destin,
Un chin spulberat de jocul copiilor ce imitã viaţa,
Speranţa ce danseazã printre casele voastre.
În glastre sunt trupuri de flori înviate,
Udate vã sunt braţele ce cresc în rugãciune pânã la îngeri...
Tu sângeri, eu spulber, atât cât pot, ceaţa de la ferestre
Ce nu vã lasã sã vedeţi dimineţile sfinţite-n biserici.
Aici sunt doar eu şi vã las sã jucaţi jocul primar,
Amar, cu un mãr muşcat pentru a vã descoperi goliciunea.
Aici este minunea...un nou soare şi-o altã dimineaţã
Ce vã ghideazã trupurile spre înviere.
